…pana la intotdeauna

Pasii grabiti ce-i fac as vrea sa ma duca la tine. Visul ce-mi sta pe pleoape vreau sa mi-l implinesti.

Cuvintele pierdute in soapta as vrea sa le auzi. Joaca-te cu degetele in parul meu si atinge-mi cu blandetea ta inima.

Saruta-mi buzele usor si deschide-mi sufletul. Fa noaptea… lumina si tacerea… rasete. Da-mi infinitul clipei si fa picatura de ploaie … marea noastra.

Hai sa ne ratacim… in nicaieri!Fara ziua de azi, fara cea de maine, caci noi le-am prelungit pana la intotdeauna..

Ce rost are nimicul nostru?
Nu vezi ca noi nici macar nu ne-am intamplat?
Am fost facuti doar pentru o ciocnire gravitationala. Eu sunt prea mult tu… tu prea mult eu.
Ne asemenam atat de prost in incertitudinea noastra, incat avem acelasi tel comun: NICIUNUL.
Cum sa ne fie posibila iubirea, cand noi nici macar nu stim daca ne-o vrem?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: