Zece lucruri pe care nu le ştiai despre lapte

1. Putem slăbi cu 30% mai repede dacă includem în dietă lapte şi produse lactate (iaurt, lapte bătut, brânză proaspătă, urdă). Calciul din lapte se leagă de grăsimile alimentare din intestin şi le blochează absorbţia prin procesul de saponificare. Adică le transformă în săpun, care va fi eliminat din organism, în loc să se depună pe şoldurile noastre!

2. Laptele este singurul produs de origine animală care nu creează acidoză, adică nu îmbătrâneşte şi nu îmbolnăveşte. Se ştie că produsele vegetale (legume, fructe, cereale) sunt alcalinizate, iar cele animale (carne, peşte, ouă) determină un mediu acid. Ei bine, laptele este excepţia, prezenţa lui în organism este neutră.

3. „Bine crescut” înseamnă crescut cu lapte. Adolescenţii care consumă lapte şi produse lactate în cantitate crescută (3-4 porţii pe zi) au şanse să crească în înălţime cu 0,45% mai mult, independent de factorii genetici. Cu alte cuvinte, laptele face oamenii mai înalţi, cu un plus de 0,5-1 cm pentru fiecare an „bogat” în lapte!

4. Laptele reduce hipertensiunea arterială şi scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale. Există o asociere inversă semnificativă între nivelul tensiunii arteriale şi aportul de calciu, magneziu şi potasiu din alimentaţie. Aceste minerale se află în proporţii optime şi toate la un loc doar în lapte. De aceea, laptele şi produsele lactate degresate pot fi considerate alimente eficiente în prevenţia şi tratamentul hipertensiunii arteriale la orice vârstă, inclusiv la copii, adolescenţi şi gravide.

 

5. Pasta de dinţi cea mai eficientă în lupta cu cariile este… laptele. Mineralele (mai ales calciul şi fosforul), proteinele şi grăsimea din lapte sunt factori de protecţie extrem de eficienţi împotriva cariilor. Laptele neutralizează pH-ul acid din gură, împiedică aderarea bacteriilor la smalţul dinţilor şi favorizează remineralizarea smalţului, acolo unde acesta a fost deja afectat de carii sau tartru.

6. Nimic nu poate înlocui laptele ca sursă de calciu pentru organism. Deşi există calciu în cantitate crescută şi în alte alimente (legume, fructe oleaginoase, cereale), numai din lapte acest mineral poate fi absorbit şi utilizat eficient. În lapte există raportul optim calciu/fosfor = 1/3, absorbţia intestinală este de 40% (faţă de 5% din vegetale), iar conţinutul de calciu este semnificativ (125 mg calciu/100 ml, faţă de 21 mg calciu/ 100g în soia).

7. În lapte există bacterii nobile numite PRO-biotice, adică favorabile vieţii (în contrast cu termenul ANTI-biotice, care înseamnă împotriva supravieţuirii). Laptele este un aliment viu, bacteriile lactice fiind „responsabile” pentru diversitatea de gust şi consistenţă a produselor ce pot fi obţinute din lapte. Aceste bacterii ajung şi în intestinul uman, unde echilibrează şi regenerează flora bacteriană responsabilă atât pentru imunitatea organismului, cât şi pentru o digestie optimă.

 

8. Nu există fenomenul numit intoleranţă la lactoză, este vorba doar de o scădere temporară a capacităţii organismului de a digera zahărul din lapte. Lactoza este un dizaharid format din glucoză şi galactoză care trebuie „desfăcut” de enzima numită lactază. Dacă nu bem lapte şi produse lactate în mod constant, această enzimă nu se mai produce. În concluzie, cu puţin efort şi introducând treptat laptele în alimentaţie vom scăpa de balonarea tranzitorie produsă de acesta. Un mic secret: în produsele lactate acide (lapte bătut, iaurt, sana, kefir) şi în brânzeturi, lactoza este deja „digerată” de bacteriile lactice, deci consumaţi-le fără grijă, nu dau „intoleranţă”!

9. Sloganul „Beţi zilnic 2 litri de lichide” presupune inclusiv lapte. Laptele conţine 83% apă, deci este nu numai un aliment, dar şi o sursă de hidratare. Cu condiţia să fie degresate, laptele şi produsele lactate acide (lapte bătut, iaurt) pot fi băute pe post de apă. În felul acesta, este acoperit necesarul de minerale, iar aportul caloric este nesemnificativ (30 cal/100 ml).

10. Creierului îi place laptele şi mai ales forma lui „îngheţată”. Laptele este o sursă de serotonină, un aminoacid esenţial, care nu poate fi sintetizat în organism şi trebuie adus prin alimentaţie. Nivelul acestei substanţe în creier determină starea de bine şi relaxarea. Mai mult, consistenţa cremoasă a unor produse lactate precum smântâna, iaurtul, îngheţata, stimulează o arie corticală responsabilă exclusiv de senzaţia de bună-dispoziţie, aşa că nu e de mirare că laptele poate fi un antidepresiv foarte eficient.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: